miercuri, 11 iunie 2008

Vara

Deja a venit vara. Orele la scoala mi se par din ce in ce mai plictisitoare. As vrea sa fiu oriunde in alta parte mai putin aici. Am obosit fizic si psihic. O raza de lumina ce strabate geamul imi atinge chipul si simt cum ma incalzeste.
Stau afara in curtea scolii si simt cum fumul tigarii imi invadeaza plamanii. Razele soarelui imi incalzeste trupul. O alta rada de lumina imi incalzeste sufletul. O caldura sufleteasca ma invaluie ca o dulceata de capsuni proaspat pregatita. Ma gandesc la tine. Prietenii ma vad stand rezemata de perete, cu tigara in mana, zambint subtil. Mi-au spus ca mi se citeste fericirea pe fata.
As vrea sa vina vacanta, sa scapam de stresul scolii. Profi, colegi, note, prieteni, chiuluri....fericire. Jumatate din toate astea vor fi de domeniul trecutului peste cateva saptamani.
Soare, mare. Abia astept. Sa stau pur si simplu pe malul marii fara sa am griji prea multe. Mare, soare, nisip fin, apa rece a marii. Sa stau pe mal cu tine alaturi tinandu-ma in brate si sarutandu-ma asa cum numai tu stii. Briza marii imi racoreste trupul incins (de tine si de soare). Un joc inocent ne trimite in apa rece si clara ca ochii tai. Inocenta aparenta ascunde multa perversitate. In ochii mei. In ochii tai. In noi.
Vine seara. Daca esti la mare si nu vezi macar un apus sau un rasarit inseamna ca te-ai dus degeaba. Ador apusurile. Mi e par mult mai frumoase decat rasariturile. Un sfarsit de zi. Sau un sfarsit care imbina culorile calde si dulci ale soarelui cu negrul rece al noptii. Un sfarsit care aduce dupa el o noua zi, alt inceput. Un sfarsit care anunta venirea lunii pe cerul plin de stele. Isi poate lua locul sau din veci, odata ce soarele a apus. “Ori de cate ori iesi pe usa, trebuie sa fi cu bagare de seama, pentru ca trotuarul din fata casei e de fapt un drum, iar drumul duce mereu mai departe. Daca nu esti atent, te poti pomeni...ei bine...luat de val, un strain intr-o tara straina, fara sa ai habar cum ai ajuns acolo.”
Stam pe nisipul incins de catre soarele ce bronzeaza trupurile oamenilor. Briza rece a marii imi raceste trupul. Luna ne zambeste. Se uita la noi si ne priveste cum ne iubim. Suntem singuri. Noi...si luna. Noi...si noaptea. Apa calda a marii imi atinge picioarele. Ma racoreste desi nu imi e cald. Iti simt parfumul, pe gatul meu, te simt cum respiri. Iti imt mainile care ma ating usor, imi mangaie trupul intins pe nisip.” True love is night jasmine, a diamond in darkness, the heartbeat no cardiologist has ever heard. It is the most common of miracles, fashioned of fleecy clouds -- a handful of stars tossed into the night sky. Feelings are much like waves, we can't stop them from coming but we can choose which one to surf.”

Niciun comentariu: